Poezia "Singular" de Adrian Paunescu,editata de mine

Incerc un gest, un jalnic inceput,
De la persoana-a doua sa te mut,
As vrea sa te transfer si sa dispar
Catre persoana-a treia singular.

Caci eu cu tine nu mai pot vorbi,
S-au adunat prea multe ineptii,
A-ti mai rosti porecla nu mai pot,
De azi esti el,te-ai departat de tot.

Si niste explicatii – tuturor:
Eu pentru el as fi putut sa mor,
Pe unde merg,imi amintesc de el,
Nu pot sa-l uit,orice s-ar intampla.
N-am dreptul sa il strig plangand "Ramai!",
Cat sunt de singura la persoana-ntai.