Tu,zana a iubirii...

Cand ai vazut ca lumea-i tradatoare
Deja nu te mai credeai nemuritoare,
Viata ta nu mai avea culoare,
Pe strada ta nu mai era raza de soare,
Si ai simtit ca sufletul te doare.
Te intrebai ce rost mai are
Daca oricum iubirea moare.
Erai ca o pasare calatoare,
In vremea asta schimbatoare,
Mereu pregatita sa zboare
Cautandu-si o ascunzatoare.
De dragoste erai doritoare,
Simteai ca nu mai ai scapare
Si-ti puneai o singura-ntrebare:
Oare ce vei face in continuare?
Nu mai erai fermecatoare,
Nu mai aveai privirea sclipitoare,
Nu mai aveai nici o valoare...
Nu exista nici macar o licoare
Sa faca iar o transformare
In acea fiinta uimitoare.
Dar apoi a aparut o salvare
Ce te-a facut din nou incantatoare.
Nu te-ntreba ce-i oare,
Ca sti--nu e o ghicitoare,
Tu,a iubirii zana amagitoare,
E vorba de speranta ce niciodata nu moare!